Amenajarea peisagistică pentru a pierde în greutate. Peisagistică cu traverse de lemn de cale ferată
Peisajul ecologic i ecologia peisajului -Ecologia studiaz relaia dintre o anume specie i mediul su de via, precum i evoluia sistemelor vii.

Studiul ecologic se constituie n jurul a doi termeni crora le produce mutaii semantice: environnement nchis, ncercuit, ngrdit, o ntlnire a artelor plastice, un joc de obiecte banale i peisaj -o noiune cu o puternic implicaie subiectiv care traduce percepia omului asupra spaiului-prln evolutia sistemelor Peisaj-mediu Peisaj-mediu vizibil Peisaj-mediu-ecosistem Peisajul picturii i peisajul land-art-ului -o privelite, subiect al unei picturi; vedere, bucat, segment, parte a unei vederi, a unei ntinderi ce se prezint privirii devenind subiect al unei picturi.
Peisajul a luat natere n pictur. Ei au construit peisaj n mod involuntar, strict din considerente utilitare i n nici cu vreun scop estetic.
Peisagistul sau creatorul de peisaje era considerat iniial cel care concepe spaiile verzi urbane, creatorul de parcuri, grdini, aliniamente.

O cunoatere a principiilor peisagisticii poate fi fcut cu mai bune rezultate pe teren, dect analiznd vreo teorie care sa fi guvernat creaiile n cauz. Pe lng social, peisagistica de astzi convertete zone industriale degradate, tratarea i salvarea acestora contribuind la mbogirea patrimoniului cultural.
Peisagistica actioneaza in oras,in proximitatea sa,in spatiul rural,in teritoriu-peisagiistica urbana-peisagistica teritoriala Peisajul arhitectural - de la patio-ul mediteranean pn la Versailles, peisajul aa cum l vede arhitectul a fost supus ntotdeauna rigorii construciei 1.
Peisajele sunt trame structurate mai flexibile, ceea ce le permite evoluia i modificarea temporar.

Peisajul urbanistic - devenirea oraului peisaj se va petrece ca urmare a ctorva evenimente majore: -monumentalizarea arhitecturii -renunarea la zidurile mprejmuitoarea de aparare -transform oraul istoric n ora raional - urbanitii au deinut pentru o perioad o viziune morfologic asupra peisajului urban. Acesta era redus la simpla configuraie fizic a spaiului i mai apoi la arhitectur.
Contemporaneitatea ne aduce o schimbare de atitudine, omul fiind readus n prim-plan.

Peisajul antropologilor -intr n discuia acestora n momentul n care el reprezint o expresie a relaiei dintre societate i teritoriul locuit.
El este un produs socio-cultural i de aceea comport o important ncrctur de subiectivitate creat prin fenomenul de percepie, prin raportarea subiectului la un model estetic. Peisajul nu exist n afara noastr, iar noi existm prin faptul c peisajul nostru exist.

Societile ce ne preced au pus accent pe maniera de a crea i aprecia peisajul in sensul existentei unor societati vii in armonie cu lumea. Acestea sunt riturile care produc sentimente, simboluri, idealuri comune mprtite de membrii unui socio-grup -peisajul ca amenajarea peisagistică pentru a pierde în greutate reprezint grupul i modul psihologic sub care acesta este reunit n ritual: -meditaia religioas.
